Acum mai bine de 20 de ani, James Thorsell, consilier principal al IUCN (International Union for the Conservation of Nature) / Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, pășea pe Muntele Huangshan (Muntele Galben), în China pentru a evalua posibilitatea de a înscrie acest loc pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
În 1990, Muntele Huangshan a fost înscris pe listă..
În 2010, după 20 de ani, același James Thorsell vizitează din nou Muntele Huangshan pentru a evalua efectele pe termen lung ale deciziei de a înscrie Muntele Huangshan pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
Citez din articolul: „Comment évaluer la beauté naturelle d'un site?”, publicat de J. Thorsell în revista „Patrimoine Mondial”, nr. 63, din luna mai 2012, pagina 14:
"J'ai été immédiatement frappé par la très nette amelioration qu'ont connue les conditions environnementales et l'économie locale depuis ma première visite."
(Am fost imediat surprins de evidenta ameliorare a condițiilor ambientale și a economiei locale în timpul scurs de la prima mea vizită.)
De ce a fost uimit?
Pentru că, potrivit aceluiași articol, numărul turiștilor în zonă s-a multiplicat de cinci ori.
Ce măsuri au fost luate pentru a atrage un număr tot mai mare de vizitatori?
Dau doar câteva exemple citate în articol:
1. S-a interzis circulația vehiculelor private în parc și a fost implementat un sistem de navete care să transporte turiștii.
2. Au fost reabilitate zonele degradate.
3. Au fost construite puncte de informare turistică pentru a ghida vizitatorii către locurile de interes.
Economia locală a avut numai de beneficiat de pe urma înscrierii Muntelui Huangshan pe lista UNESCO și de pe urma capacității autorităților responsabile de a miza pe efectele pe termen lung ale deciziilor de promovare a noului punct de interest turistic. Veniturile din turism complementează veniturile din agricultură, permițând un stil de viață decent pentru locuitorii zonei.
Alt exemplu, tot din China, provincia Sichuan, Valea Jiuzhaigou (Valea celor Nouă Sate) demonstrează efectul înscrierii pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO asupra economiei unei zone rurale. Azi, turismul este principala sursă de venit. Numărul vizitatorilor a crescut și datorită investițiilor în infrastructură (autostradă și aeroport) pentru a facilita accesul la o zonă cu peste 70 de kilometri de cărări către peisaje ce îți taie răsuflarea.
Ce au toate acestea de a face cu Roșia Montană?
Sunt exemple de decizii cumpătate din partea unor oameni care știu să gândească pe termen lung, la fel ca protestatarii care ies în fiecare seară în stradă pentru a demonstra pacific împotriva exploatării cu cianuri la Roșia Montană.
Peste 20 de ani, la Roșia Montană, putem avea un lac de cianură cu tot răul aferent.
SAU
Peste 20 de ani, putem să ne bucurăm de efectele benefice ale unor decizii mature luate azi, în România, de către oameni cu viziune, care înțeleg ce înseamnă să investim în viitor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu