Brazilia. Spovedanie

Câteodată uit de ce am venit aici.
Mă înfurie peste măsură atitudinile mârșave, rasiste și fățarnice ale unor indivizi ce pozează în lideri.
Ai fi zis că după trei ani solicitanți în Nordul Înghețat, într-un institut de pregătire de instructori de dezvoltare unde propriii directori aveau nevoie de un curs intens de bun-simț și stimulare a IQ-ului, nimic nu îmi putea clătina determinarea de a da o mână de ajutor oriunde în lume ar fi fost nevoie. Efectul a fost altul decât cel scontat. Orice tentativă de abuz, nu neaparat direcționat către mine, mă irită în așa măsură încât oricum aș încerca să îmi mușc limba și să îmi încleștez dinți să nu iasă o vorbă, explodez, acuz, provoc. Desigur, în esența ei, revolta împotriva abuzului e bună, ce iese prost din tot spectacolul acesta e că îmi vine să dau totul naibii.
Visez la o țară cu nivel de corupție aproape de 0. La capitolul acesta Brazilia mai are de muncit probabil câteva zeci de ani. E periculos să deschid televizorul, la orice oră, buletinele de știri prezintă nenorocire după nenorocire, fapt ce nu face decât să îmi alimeteze dorința de a părăsi o țară cu potențial de paradis, dar prost administrată. Gratiile pe care fiecare casă le are la uși și ferestre îmi apar ca o dovadă crudă a inegalităților.
Mai rămân o zi. În fond, ce fac persoanele care nu au unde să fugă, nu au o Europă pe care să o cheme acasă? Se adaptează, se descurcă, trăiesc. Bun. Asta nu înseamnă că nu trebuie să caut soluții, desigur.
Aveți aici spovedania mea, mă simt lașă prea des și îmi vine să fug. Îi toc nervii partenerului meu de viață, dar el mă iartă și mă suportă. Îi încarc pe prietenii mei care îmi oferă un umăr vitual pe care să îmi plâng de milă. Clișeul-soluție care spune că trebuie să mă bucur de toate lucrurile bune pe care le am în jur și să nu mă concentrez pe lipsuri... nu funcționează când stau în fața vreunui rasist zburlită precum o mamă-felină protejându-și odraslele.
Mă relaxez nițel. Căutând un pix în geantă am dat peste o lămâie minusculă, uscată și o roată de tractor. Mică. Au fost strategic plasate în geanta mea de o ființă extraordinară care mă numește Mama. Mai am de reflectat.